Saturday, December 6, 2008

Intro

Va puteti imagina sa chiar vi se intample sa cereti o cupa de inghetata cu bucati de capsuni si capsunile sa fie sarate? Nici eu nu am putut, pana nu i s-a intamplat cuiva cu adevarat. Poate ca evenimentul ar fi trecut neobservat daca nu se intampla, ca acea persoana sa observe ca ceva nu e in ordine cu ele abia dupa ce mancase deja cam jumatate, ceea ce m-a facut sa ma mir de ce a durat asa mult.
Le-am gustat si eu. Ce am simtit? La fel cum unui orb i se poate explica cum si ce este culoarea rosie dandu-i ceva cald, aproape fierbinte in mana, sau culoarea albastra dandu-i ceva rece in mana, asa am simtit si eu atunci, ca tocmai am gustat paradoxul.
Sarea era asa de fina, incat nu iti puteai da seama cu ochiul liber, ca se afla pe capsunile rosii, reci, ce impreuna cu inghetata pareau a fi desertul ideal pentru o dupa-amiaza fierbinte de vara. Dar odata ce iti ajungea sarea pe limba, nu iti mai aducea nimic aminte de capsuni dar si sarea avea un gust ciudat.
Sunt sigura ca se intamplase un accident in bucatarie, de ajunsese sarea pe ele. Si asa as interpreta si eu paradoxurile: se intampla (mai mult sau mai putin) accidental, cateodata e chiar greu de vazut ca aveam de-a face cu un paradox dar efectul lui ramane: o atitudine schimbata fata de unul din ingredientele lui.

BUN VENIT IN LUMEA CAPSUNILOR SARATE!