Skip to main content

Firul rosu


Exista ceva, ce ne leaga de anumiti oameni. De multe ori spunem ca nu putem descrie acel lucru. Dar daca stam destul de mult si ne gandim la acel lucru, il putem descrie.
Cu totii cunoastem oameni care ne sunt foarte dragi, cu care am dori sa petrecem cat mai mult timp. Dar din motive cat se poate de obiective (distanta de exemplu, fie ea masurata in km. sau distanta dintre lumea noastra, adesea fiind descrisa ca potrivnica, si lumea cealalta, pe care ne place sa ne-o imaginam mai buna), acest lucru nu este (mereu) posibil.

A sosit momentul adevarului: pentru mine oamenii sunt foarte importanti. Sunt izvor nesecat de inspiratie si putere. Acum o sa spuneti ca vad lumea cu ochelarii roz. Nici pe departe. Nu-mi place rozul. Sunt foarte constienta de faptul ca oamenii sunt in marea lor majoritate oportunisti, fatzarnici. Dar vorba aceea: "Alte masti, aceleasi fete,/ Alte guri, aceeasi gama,/ Amagit atat de-adese,/ Nu spera si nu ai teama". Sau daca nu va place repertoriul national, citez din cel international: "Hoping for the best, but expecting the worst". (Hmm, oare chiar isi doreste cineva sa fie vesnic tanar?!) Ideea e ca oamenii te invata multe. Daca vrei sa afli mai multe despre comportamentul lor, nu trebuie decat sa te pui in mijlocul lor si sa-i observi, si o sa inveti poate la fel de multe ca citind ceva uscat cu privire la psihicul uman. (Si asta e ceva necesar, dar nu suficient.) De aceea spun ca oamenii sunt ceva fantaszticus, pentru ca te invata o multime de lucruri.

Dupa cum spune si Jostein Gaarder (autorul cartii "Lumea Sofiei"), pe masura ce ne maturizam, pierdem din curiozitatea copilului, incepem sa luam lumea de buna, nu ne mai punem intrebari legat de nimic. O priveliste destul de trista, daca ma intrebati pe mine. De aceea am ales sa nu ma mai astept la nimic, sa analizez ceea ce vad. Asta nu inseamna ca de fiecare data cand constat ceva mai iesit din comun, se opreste lumea din miscarea ei de revolutie.

Dar sa nu devenim pesimisti, exista si oameni care te fac sa zambesti chiar daca nu sunt langa tine in fiecare zi, oameni pentru care ai alerga o data in jurul Ecuatorului si de la un Pol la celalalt si inapoi si tot nu ai avea impresia ca ai facut un efort prea mare.

Cand simt ca pur si simplu ma copleseste acea dorinta de a inconjura lumea, inchid ochii si imi imaginez ca ma transform intr-un Road Runner ce fuge cat il tin picioarele (a goodrun_ner, by the way) si ajung la acele persoane. Numai ca ceea ce ramane in urma mea nu e praful, ci un fir ce ne uneste. Si ca intr-un cadru de Matrix un pic mai neureusit, "camera" mea face un zoom-out si ceea ce ramane e o retea de fire rosii. Si cand mi se face dor, nu trebuie decat sa trag de firul rosu, pentru ca cineva raspunde.

Firul tau ce culoare are?


Comments

  1. inefabil...:-) chiar....inefabil...!>:D<

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

O furnica duce-n spate...un univers si jumatate

Am fost la muzeul tehnic de aici din Bergen, care, intr-un mod foarte original se numeste "VilVite"("vreau sa stiu"). Offtopic: Mascota se numeste VilMer("vreau mai mult"). Dar sa revenim. Muzeul acesta e ceva foarte interesant, poti experimenta pe pielea ta lucruri de genul atractia gravitationala pe o bicicleta bine fixata care se invarte in jurul unei axe si tu trebuie sa invingi gravitatia dandu-te peste cap cu bicicleta cu tot. Dar ceea ce m-a impresionat si mai mult a fost un microscop, care, atunci cand m-am uitat prin el, nu vedeam decat o multime de pixeli. Am mai dat zoom out si dupa putin timp am vazut ca se contura o mana, si mai departe era desenata o persoana, pe urma am parasit casa in care se afla persoana, apoi Bergen, Norvegia... si inainte sa ma dezmeticesc bine, ajunsesem in Univers. Asta este unul din acele lucruri mici, care sunt atat de evidente, incat nimeni nu se mai gandeste la ele. Toata lumea stie ca Pamantul este numai una din...

Pretty please with butterflies...

...and flowers. Asta e una din vorbele celei mai bune prietene a mele, si daca ar stii ca functioneaza ca argument suprem pentru a ma ruga ceva, as fi in mare bucluc. Dar ce bine ca nu stie, si nici nu va afla vreodata. Si asta pentru ca ea intr-adevar este omul caruia i se potrivesc fluturii si florile, dar nu in stilul flowerpower, ci unul fain, al ei personal. Insa nu, nu o sa vorbesc despre fluturasi si gaze si alte imagini de genul. M-a dus gandul la altceva, si anume la efectul de fluture. Teoria spune urmatorul lucru: "The butterfly effect is a phrase that encapsulates the more technical notion of sensitive dependence on initial conditions in chaos theory. Small variations of the initial condition of a dynamical system may produce large variations in the long term behavior of the system." Dar ea mai spune si: "The phrase refers to the idea that a butterfly's wings might create tiny changes in the atmosphere that may ultimately alter the path of a tornado or ...

People

People are fascinating. All you have to do in order to see this is to sit down and watch them. See how they behave and hear what they say. People are contradictorial. They can lecture you for hours on how you should have done or handled things. But they don't do it themselves when they should. People are surprising. They behave in the most unexpected way when you least expect it. And sometimes it's the contrary of what you had been expecting. People are deceiving. After having spent some time with them, you have a certain image about them. Then suddenly everything changes 180°. People are mind readers. Sometimes one look is enough to understand what the other one is thinking about. Looks tell more than a thousand words. People are dreamers. Some of them are living in fantasies. Even though they know that fantasies never meet the real life, they try to do this. People walk on the edge. They like taking chances and doing things about which they don't know how they will turn ...